Na casarella cu n'albero 'e noce, na cappelluccia, nu santo e na croce, na vicchiarella nun trova cchiù pace e a chillu santo nu vuto lle fa. Tene 'a figlia capricciosa, ll'arrevota chella casa, nu figliulo nun reposa, na carretta vène e va.
Scurriato, schiocca. Scurriato, schiocca. Cu 'a speranza ca segno lle fa, sferza ll'aria pe' farla affaccià, sferza 'o core malato che sta.
'O carrettiere soffre e nun se lagna, che malu segno, ohé.
Chella nun vede 'a carretta ca passa, vede surtanto na machina 'e lusso e nun se 'mporta si 'a vita perdesse, pure si 'a mamma putesse murì. Se n' 'è ghiuta 'a chella casa, s'è sciupata chella rosa. E' passato giá nu mese, nun se vede cchiù 'e turnà.
Scurriato, schiocca.
Na cappelluccia nun tene cchiù luce, na vicchiarella nun trova cchiù pace.